Donna Carmela ‘a Pavanese: una poesia di Antonio Avigliano
Donna Carmela ‘a PavaneseDonna Carmé ve voglio bbene assaie! Site ‘a cchiù bella rosa ‘e stu maggese. Stu core mio ve guarda e dice: “vaie”! Abbracciate a Giesù, cu ‘e mmane stese. Vurria addiventàre...
Donna Carmela ‘a Pavanese
Donna Carmé ve voglio bbene assaie!
Site ‘a cchiù bella rosa ‘e stu maggese.
Stu core mio ve guarda e dice: “vaie”!
Abbracciate a Giesù, cu ‘e mmane stese.
Vurria addiventàre palummiello.
Felice… e ‘nzuccarato pe’ sti scelle, stu pietto mio sbattesse a tammurriello.
E s’appuiasse a sta curona ‘e stelle.
Donna Carmé, regina ‘e stu paese. vasà vurria stu bello pizzo a rriso.
Mamma carnale, creatura pavanese,
primizia doce, ccà ‘nterra e ‘mParaviso.
Vuie iate ‘mprucessione dint’’e core.
Ca cantano ‘mparanza chistu mese.
Ca menano suspire a scialacore.
Ca dormono cu ll’anema curtese,
a ‘e piere vuoste, vasannole cu ‘Ammore.
Antonio Avigliano